Ora de filozofie!

   Hai să vorbim despre viață:
   „Un profesor de filosofie stătea în fața studenților săi având câteva obiecte pe catedră.
   Când a început ora, fără să spună un cuvânt, a luat un borcan mare și a început să-l umple cu pietre având diametrul de aproximativ 5 cm. Apoi i-a întrebat pe studenți dacă borcanul este plin. Toți studenții au fost de acord că borcanul este plin.
    Apoi a luat o cutie de pietricele și le-a turnat în borcan, scuturându-l ușor.
    Desigur, acestea s-au rostogolit printre pietrele mari și au umplut spațiile rămase libere.  
    I-a întrebat din nou pe studenți dacă borcanul este plin. Au fost din nou de acord că este plin, și au râs.   
   Profesorul a luat o cutie de nisip pe care l-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Desigur, nisipul a umplut spațiul rămas liber.
   <Acum>, spune profesorul arătând spre borcan, <vreau să recunoașteți că aceasta este viața voastră. Pietrele mari sunt lucrurile importante: familia, partenerul, sănătatea și copiii voștri, lucruri care, chiar dacă totul este pierdut, și numai ele au rămas, viața voastră tot ar fi completă. Pietricelele sunt celelalte lucruri care contează: slujba, casa și mașina. Nisipul reprezintă lucrurile mici care completează restul>.    
   Dacă puneți în borcan mai întâi nisipul, nu mai rămâne loc pentru pietrele mari și pentru pietricele. La fel, se desfășoară și viața voastră dacă vă consumați timpul și energia cu lucruri mici. Nu veți avea niciodată spațiu pentru lucrurile importante.  
  Fiți atenți la lucrurile care sunt esențiale pentru fericirea voastră. Jucați-vă cu copiii voștri, făceți-vă timp pentru controale medicale, duceți-vă partenerul la dans. Vă rămâne mereu destul timp să mergeți la serviciu, să faceți curat în casă, sau să duci gunoiul. Aveți grijă de pietrele mari! În primul rând de lucrurile care într-adevăr contează. Stabiliți-vă prioritățile. Restul este doar nisip...  
  Acum urmează partea comică a povestirii.   Un stundent a luat borcanul, despre care cu toții erau de acord că este plin și a turnat în el o sticlă de bere. Berea a umplut spațiile rămase libere și a umplut cu adevărat borcanul! ”

 
   Nu există o lecție mai bună! Viața se concentrează în rândurile de mai sus! Ce conteză dacă dai peste obstacole. atâta timp cât știi să ai grijă de „pietrele mari” și ele îți sunt alături? Mai rău e să nu le ai alături...
   Îmi place fraza: „Restul este doar nisip...” Într-adevăr, dacă îți stabilești prioritățile, celelalte lucruri devin mai puțin importante, iar lucrurile importante indispensabile.
   Acum, totul se reduce la o simplă întrebare: câți ne-am stabilit prioritățile? Câți am realizat ce avem mai bun și mai important în viață? Câți știm să avem grijă de „pietrele mari”, să nu le confundăm cu pietricelele sau poate cu nisipul? Câți știm dacă le este bine, dacă nu le-am dezamăgit, dacă nu suferă din cauza noastră? Nu foarte multți... Spun asta, deoarece am observat-o de foarte multe ori. Există oameni care nu realizează că atunci când vor să aibă cât mai mulți prieteni îl rănesc pe cel mai important. Sunt care își dau la o parte familia pentru a fi pe placul anturajului. De ce? Din naivitate, probabil...
   Așadar, aveți grijă de „pietrele mari”, stabiliți-vă prioritățile, înțelegeți cine este indispensabil!

A.

Telefonul îl strâng cu obsesie în mână. Nu știu cum să fac să te sun.

Dar simt că totul e degeaba... este fără rost!